] ANALIZA COMPARATIVĂ ȘI CORELATIVĂ A RELAȚIEI DINTRE

INDICII ANTROPOMETRICI ȘI AI COMPOZIȚIEI CORPORALE LA FOTBALIŞTII DE 6-8 ANI

Timnea Andreea Consuela1,2, doctorandă Potop Vladimir2,3, dr. hab., prof. univ.

Timnea Olivia Carmen4, dr., conf. univ.

https://orcid.org/0000-0002-7308-5709

1Chiajna Medical Center, Ilfov, Romania

2Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport, Chișinău, Republica Moldova

3Universitatea din Pitești, România

4Universitatea Româno-Americană, București, România

Abstract. This paper aims to perform the comparative and correlative analysisof the anthropometric indicesand body composition indices in the football players aged 6 to 8 years. The research was conducted within Chiajna Medical Center, Ilfov, in thetime period 2021-2022, with 10 football players of 6-8 years old from the Concordia Chiajna Sports Club. Research indices studied: anthropometric ones (current and ideal weight -kg, height- cm), body composition indices (fat mass - kg, muscle mass - kg, body mass index – BMI). The body composition was evaluated using the TANITA DC- 360 analyzer. The statistical analysis wasmade with the help of theKyPlotprogram, using the t-Test parametric method(Paired Comparison for Means). The relationship between the anthropometric indices and the body composition indices was analysed by means of the Pearson’s linear correlation coefficient. The results of the comparative analysishighlight the following matters: increase of the anthropometric indicesrelated to the increase in fat mass and the decrease of the valuesby transformation into muscle mass; increase of the muscle mass and decrease of thevaluesby transformation into fat mass. The increase in strong connections by 22.3% ensures the existenceof the relation between theanthropometric indices(current weight, ideal weightand height) and body composition indices (fat mass, muscle mass and BMI) in the football players of 6-8 years old.

Keywords: current and ideal weight, height, body mass index, fat mass, muscle mass, statistics analysis.

Introducere. Fotbalul este unul dintre cele mai practicate sporturi din lume, care implică faptul că, de-a lungul anilor, jocul s-a dezvoltat, devenind mai rapid, mai intens și mai ofensiv. Fotbalul de performanță este un sport complex, care depinde de o serie de factori, cum ar fi starea fizică, factorii psihologici, tehnica jucătorului și tactica echipei. Leziunile și sechelele de la accidentările anterioare pot afecta, de asemenea, capacitatea jucătorilor de a performa [1].

Considerând fotbalul ca o modalitate intermitentă, cu numeroase acțiuni de mare intensitate și de scurtă durată, cercetătorii au sugerat că dezvoltarea capacităților fizice (adică rezistența aerobă și anaerobă), neuromusculare (forță, viteză și putere), antropometrice și ale compoziției corporale sunt aspecte esențiale pentru o dezvoltare optimă, care ar permite sportivilor să performeze la un nivel superior [5]. Aceste date, împreună cu faptul că fiecare poziție, categorie de vârstă și nivel de joc are un fundal fiziologic diferit la jucătorii de fotbal masculin, demonstrează că programele de antrenament ar trebui să fie individualizate în acest sens, așa cum se face deja cu portarii [11].

Este important să înțelegem ce este indicele masei corporale (IMC) și limitările sale în practica clinică și cercetarea în domeniul sănătății publice, în special la copii și adolescenți.

Anumite condiții pot influența interpretarea IMC, cum ar fi faptul că sportivii pot avea un IMC ridicat din cauza creșterii masei musculare. Schimbarea relației dintre înălțime și greutate, odată cu vârsta, a complicat situația [3]. Pentru evaluarea efectului activității fizice asupra compoziției corporale, va fi necesar să se măsoare nu numai indicele de masă corporală, ci și grăsimea corporală. Fotbalul poate fi propus ca activitate fizică care urmărește prevenirea sau tratarea obezității și a comorbidităților acesteia [9].

Este importantă cunoașterea indicilor antropometrici și ai compoziției corporale, încă de la vârste timpurii, în diferite ramuri sportive, în fotbal. Există destule preocupări ale cercetătorilor privind abordarea separată a acestor parametri (indici), în schimb relația dintre aceștia nu este suficient analizată [11]. Un studiu a stabilit o corelație între cantitatea de antrenament și raportul dintre antrenament și meci, pe de o parte, și succesul echipei, pe de altă parte [1].

Scopul lucrării este efectuarea analizei comparative și a relației dintre indicii antropometrici și cei ai compoziției corporale la sportivii fotbaliști de 6-8 ani.

Metode

Cercetarea s-a efectuat în cadrul unității ”Chiajna Medical Center” Ilfov și s-a desfășurat în perioada septembrie 2021 (testarea inițială) - martie 2022 (testarea finală).

La cercetare au participat 10 sportivi fotbaliști de 6-8 ani de la Clubul Sportiv

Concordia Chiajna. Toți sportivii au fost informați cu privire la participarea voluntară în cercetare.

Au fost cercetați următorii indici: antropometrici (greutatea actuală și ideală - kg, înălțimea –cm), compoziția corporală (masa grasă - kg, masa musculară - kg, indicele masei corporale – IMC). Evaluarea compoziției corporale s-a efectuat cu ajutorul aparatului TANITA DC- 360.

Analiza statistică s-a efectuat cu ajutorul programului KyPlot, folosind metoda

parametrică t-Test (Paired Comparison for Means), iar pentru analiza relației dintre indicatorii antropometrici și compoziția corporală s-a folosit coeficientul de corelare liniară Pearson.

Rezultate şi discuţii

Rezultatele analizei comparative a indicilor antropometrici și a compoziției corporale sunt prezentate în Tabelul 1 și Figura 1, privind valoarea mediei și eroarea la testarea inițială și la cea finală, de asemenea semnificația statistică a mediei dintre testări.

Rezultatele indicilor antropometrici la fotbaliștii de 6-8 ani arată următoarele diferențe:

• greutatea actuală prezintă o medie de 27,48 kg la testarea inițială și o creștere cu 1,64 kg la testarea finală, valoarea mediei fiind de 29,12 kg, cu diferențe semnificative ale mediilor dintre testări la p< 0,01;
• greutatea ideală este de 29,5 kg la testarea inițială, cu o creștere de 2,05 kg la testarea finală (31,55 kg) și diferențe semnificative ale mediilor între testări la p< 0.001;
• înălțimea la testarea inițială are o medie de 126,9 cm cu o creștere de 2,7 cm la testarea finală (129,6 cm) și diferențe semnificative ale mediilor între testări la p< 0.001.

Tabelul 1. Rezultatele diferențelor indicilor antropometrici și ai compoziției corporale la sportivii fotbaliști de 6-8 ani (n=10)

 

Notă: dif. – diferența; TI – testarea inițială, TF – testarea finală

Rezultatele indicilor compoziției corporale la sportivii fotbaliști de 6-8 ani evidențiază următoarele diferențe:

• masa grasă are o medie de 4,33 kg la testarea inițială și o creștere cu 1,05 kg la testarea finală, având o medie de 5,38 kg (18,47% din greutatea reală) și diferențe nesemnificative ale mediilor între testări la p> 0,05;
• masa musculară prezintă o medie de 21,85 kg și o creștere cu 0,57 kg la testarea finală

(22,42 kg – 76,99% din greutatea reală) și diferențe nesemnificative ale mediilor între testări la p> 0,05;

• diferența totală are o medie de 0,02 kg, este un surplus al diferenței masei musculare și a masei grase în relație cu diferența greutății reale;
• IMC are o medie de 16,93 kg/m2 la testarea inițială, o mărire a valorii cu 0,35 kg/m2(17,16 kg/m2) peste greutate și diferențe nesemnificativele ale mediilor între testări la p> 0,05.

Rezultatele diferențelor individuale ale indicilor antropometrici și ai compoziției corporale la sportivii fotbaliști de 6-8 ani sunt prezentate pe Figura 1.

Analiza rezultatelor diferențelor masei grase evidențiază creșterea valorilor între 5,1 – 0,1 kg, scăderea valorilor între - 0,4 și - 0,1 kg prin transformare în masă musculară, creșterea masei musculare între 2,0 – 0,3 kg și scăderea masei musculare cu - 0,4; - 1,0 și - 1,7 kg prin transformare în masă grasă și creșterea greutății reale cu valori între 3,9 – 0,2 kg.

Analiza rezultatelor diferenței totale scoate în evidență o valoare medie de 1,62 kg sub diferența greutății reale. Astfel, 20% din sportivi au diferențe cu 0,1 kg peste diferența greutății reale, 40% au valori egale între diferența masei grase și masei musculare cu greutatea reală, iar40% prezintă valori sub greutatea reală.

Fig. 1. Rezultatele diferențelor individuale ale indicilor antropometrici și ai compoziției corporale la fotbaliștii de 6-8 ani; Dif. – diferența dintre testarea finală și testarea inițială

În Figura 2 sunt prezentate rezultatele analizei corelative dintre indicii antropometrici și cei ai compoziției corporale la fotbaliștii de 6-8 ani la testarea inițială și cea finală (n=10).

Analiza rezultatelor corelative scoate în evidență 18 legături între indicii antropometrici și cei ai compoziției corporale și anume:

• masa grasă are legături puternice la TI cu greutatea reală (R=0,739, P<0,05) și legături medii nesemnificative la P>0,05 cu greutatea ideală și înălțimea, iar la TF are legături puternice cu greutatea reală (R=0,942, p<0,001), cu greutatea ideală și înălțimea la P<0,05;
• masa musculară are legături puternice la TI cu greutatea reală la P<0,001 și cu greutatea ideală și înălțimea la P<0,01 iar la TF cu toți indicii antropometrici la P<0,001;
• IMC are legături puternice la TI și TF cu greutatea reală la P<0,01, iar cu ceilalți indici antropometrici legăturile sunt slabe, nesemnificative, la p>0,05.

Analiza literaturii de specialitate scoate în evidență că indicele de masă corporală (IMC) este calculat în același mod pentru copii ca și la adulți, dar rezultatele IMC sunt interpretate diferit, ar trebui să fie raportate la vârsta și sexul copilului. Ca și alți factori, cum ar fi diferența de înălțime și nivelul de maturizare sexuală secundară, relația dintre IMC și grăsimea corporală la copii și cantitatea de grăsime corporală se modifică odată cu vârsta și variază în funcție de sex. IMC crește rapid de la naștere până la vârsta de 2 ani, apoi scade până la vârsta de 5-6 ani. După revenirea adipozității – când IMC crește din nou, acesta crește pe parcursul copilăriei și adolescenței [2].

Fig. 2. Rezultatele analizei corelative dintre indicii antropometrici și cei ai compoziției corporale la sportivii fotbaliști de 6-8 ani, la testarea inițială și finală (n=10); TI – testarea inițială, TF – testarea finală; *** - p<0,001; ** - p<0,01; * - p<0,05

Experții OMS au abordat interpretarea punctelor limită recomandate pentru IMC, pentru a determina excesul de greutate și obezitatea la populațiile asiatice [12]. Validarea valorii indicelui de masă corporală (IMC) specific vârstei și sexului, în comparație cu indicele Rohrer (RI) și greutatea raportată la înălțime au semnalat atât subponderea, cât și supraponderabilitatea la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 19 ani [8]. Gruparea tinerilor sportivi în funcție de vârsta lor cronologică (data nașterii) duce la o concepție greșită cu privire la vârsta biologică a sportivului (starea de maturizare), care împiedică identificarea și dezvoltarea talentelor, asociate, în principal, cu desconsiderarea sportivilor care se maturizează ulterior. Au fost observate relații între anumite caracteristici antropometrice și fizice, care sugerează că jucătorii de fotbal cu valori mai mari ale procentului de grăsime corporală obțin performanțe de alergare, de forță, sprint și anduranță mai scăzute față de cei cu valori mai mici de grăsime corporală [6]. Alt studiu a comparat indicii antropometrici, de compoziție corporală și VO2max la jucătorii de fotbal de performanță din diferite poziții de joc. Astfel, se poate concluziona că există diferențe antropometrice și fiziologice între jucătorii de fotbal care joacă în poziții diferite, explicabile prin volumul de lucru divers. Prin urmare, programele de pregătire trebuie să includă sesiuni specifice pentru fiecare rol pozițional [10].

Concluzii

1. Analiza rezultatelor comparative ale indicilor antropometrici și ai compoziției corporale la copiii fotbaliști de 6-8 ani scot în evidență:

• creșterea greutății (actuale și ideale)și a înălțimii, cu diferențe semnificative la P< 0,01 și P< 0.001;
• creșterea masei (grase și musculare) comparativ cu greutatea actuală și diferențe nesemnificative la P> 0,05;
• diferență totală dintre masa grasă și musculară comparativ cu diferența greutății actuale;
• mărirea valorii peste greutate a IMC și diferențe nesemnificative la P> 0,05.

1. Analiza rezultatelor diferențelor individuale prezintă:

• creșterea greutății actuale cu valori între 3,9 – 0,2 kg;
• creșterea masei grase și scăderea valorilor prin transformare în masă musculară;
• creșterea masei musculare și scăderea valorilor prin transformare în masă grasă.

1. Analiza rezultatelor diferenței totale dintre indicii investigați scoate în evidență o valoare a mediei de 1,62 kg sub diferența greutății actuale. Astfel, 20% dintre sportivi au diferențe cu 0,1 kg peste diferența greutății actuale, 40% au diferențe egale dintre diferența masei grase și a masei musculare față de greutatea actuală și 40% au diferențe sub greutatea actuală.

Astfel, mărirea legăturilor puternice cu 22,3% asigură existența relației între indicii antropometrici (greutatea actuală, greutatea ideală și înălțimea) și cei ai compoziției corporale (masa grasă și musculară și IMC) la copiii fotbaliști de 6-8 ani.

Referinţe bibliografice:

1. Arnason, A., Sigurdsson, S. B., Gudmundsson, A., Holme, I., Engebretsen, L., &Bahr, R. (2004). Physical fitness, injuries, and team performance in soccer. Medicine & Science in Sports & Exercise, 36(2), 278-285.
2. Chung, S. (2015). Body mass index and body composition scaling to height in children and adolescent. Annals of Pediatric Endocrinology & Metabolism, 20(3), 125129.DOI:10.6065/apem. 20.3.125.
3. Cole, T. J., Faith, M. S., Pietrobelli, A., & Heo, M. (2005). What is the best measure of adiposity change in growing children: BMI, BMI %, BMI z-score or BMI centile? Eur J ClinNutr, 59(3), 419-425.
4. Eskandarifard, E., Nobari, H., Clemente, F. M., Silva, R., Silva, A. F., & Figueiredo,A. J. (2022). Associations between match participation, maturation, physical fitness, and hormonal levels in elite male soccer player U15: a prospective study with observational cohort. BMC pediatrics, 22(1), 1-12.
5. Figueiredo, D. H., Dourado, A. C., Stanganelli, L. C. R., & Gonçalves, H. R. (2021). Evaluation of body composition and its relationship with physical fitness in professional soccer players at the beginning of pre-season. Retos: nuevas tendencias en educación física, deporte y recreación, (40), 117-125.
6. Gorostiaga, E. M., Llodio, I., Ibáñez, J., Granados, C., Navarro, I., Ruesta, M., ... & Izquierdo, M. (2009). Differences in physical fitness among indoor and outdoor elite male soccer players. European journal of applied physiology, 106(4), 483-491.
7. Hermassi, S., Sellami, M., Fieseler, G., Bouhafs, E. G., Hayes, L. D., & Schwesig, R.(2020). Differences in body fat, body mass index, and physical performance of specific field tests in 10-to-12-year-old school-aged team handball players. Applied Sciences, 10(24), 9022. 8. Mei, Z., Grummer-Strawn, L. M., Pietrobelli, A., Goulding, A., Goran, M. I., & Dietz, W. H. (2002). Validity of body mass index compared with other body-composition screening indexes for the assessment of body fatness in children and adolescents. Am J ClinNutr, 75(6), 978-985.
8. Moreno, L. A., León, J. F., Seron, R., Mesana, M. I., & Fleta, J. (2004). Body composition in young male football (soccer) players. Nutrition research, 24(3), 235-242.
9. Najafi, A., Shakerian, S., Habibi, A., Shabani, M., & Fatemi, R. (2015). Thecomparison of some anthropometric, body composition indexes and VO2max of Ahwaz elite soccer players of different playing positions. Pedagogics, psychology, medical-biological problems of physical training and sports, (9), 64-68.
10. Slimani, M., & Nikolaidis, P. T. (2017). Anthropometric and physiologicalcharacteristics of male Soccer players according to their competitive level, playing position and age group: a systematic review. J Sports Med Phys Fitness, 59(1), 141-163.
11. World Health Organization Expert Consultation. Appropriate body-mass index for Asian populations and its implications for policy and intervention strategies [published correction appears in Lancet. 2004;363: 902].Lancet. 2004;363: 157–163

Schimbă mediul pentru a întări motivaţia: competiţie sau recreare, nu toţi agreează competiţia, oferirea mai multor oportunităţi. Structurarea unei situaţii care să întărească motivaţia înseamnă construirea unui mediu care să răspundă la multe nevoi. Se crede greşit că atleţii de elită au nevoie doar de antrenamente riguroase şi intense. Ei au nevoie de distracţie şi plăcere, adaptarea nevoilor individului în cadrul grupului. Fiecare sportiv are motivul său unic de participare şi antrenorul trebuie să structureze mediul pentru a răspunde acestor nevoi diverse.

CONSOLIDAREA ELEMENTELOR TEHNICE DE TRANSMITERE A MINGII ȘI

DEZVOLTAREA CALITĂȚILOR MOTRICE LA JUCĂTORII DE FOTBAL DE 10-12 ANI

Timnea Andreea Consuela,

Chiajna Medical Center, Ilfov, Romania

Cuvinte-cheie: fotbal, pregătire fizică, pregătire tehnică, testare, performanță.

Actualitatea. Analiza literaturii de specialitate și discuțiile cu antrenorii de fotbal care lucrează cu copii de această vârstă au arătat că există dificultăţi în consolidarea elementelor tehnice de transmitere a mingii și dezvoltarea calităților motrice „viteză” și „forța” musculaturii membrelor inferioare. Elementele tehnice specifice acestei vârste sunt lovirea mingii cu șiretul și cu interiorul piciorului (latul), importante pentru îmbunătățirea jocului de fotbal al echipei și folosite de toţi jucătorii, indiferent de postul pe care evoluează. 

Scopul.Scopul studiului constă în identificarea celor mai eficiente metode şi mijloace pentru consolidarea elementelor tehnice de transmitere a mingii și pentru dezvoltarea vitezei și forţei la jucătorii de fotbal cu vârsta 10-12 ani.

Metodele de cercetare: analiza literaturii de specialitate, observația pedagogică, metoda testelor,  experimentul constatativ, metoda statistico-matematică și a reprezentării grafice a datelor. Studiul a fost realizat la echipa de fotbal A.S Viitorul Giurgiu, grupa de copii 2007-2008, n = 18, în timpul desfăşurării „Campionatului de Copii şi Juniori 2018-2019” organizat de Asociaţia Municipală de Fotbal Bucureşti. Meciurile s-au desfăşurat tur-retur, pe terenul de mini-fotbal din baza sportiva ”Sud-Arena”. Pregătirea juniorilor s-a desfăşurat în sala de sport a Școlii Gimnaziale Nr. 5 din Giurgiu. Testele tehnice folosite: lovirea mingii cu șiretul, lovirea mingii cu latul și pasa lungă. Probe pentru calitățile motrice: viteza (alergarea de viteză pe o distanță de 50m) și forța (săritura în lungime de pe loc). Înregistrarea datelor s-a realizat pe posturi (fundași, mijlocași și atacanți).

Constatări şi rezultate. În urma studiului efectuat s-a constatat un progres al juniorilor de la echipa A.S. Viitorul Giurgiu, dovedit şi de diferenţele între testări. Astfel, la cele 3 teste tehnice, observăm un punctaj de 1510 puncte, 83.8 pct./jucător la testarea inițială, în timp ce la testarea finală apare o medie de 112.3 pct./jucător, acumulând un total de 2023 puncte. De aici rezultă o creștere de 28.5 pct./jucător, ceea ce înseamnă că toți juniorii au avut un progres semnificativ. În ceea ce privește probele pentru dezvoltarea calităților motrice „viteza” și „forța”, putem concluziona că metodele și mijloacele de pregătire folosite au fost eficiente. Menţionăm că mijlocașii au avut cel mai bun progres: la alergarea de viteză au reușit rezultate mai bune cu 3 sec iar la săritura în lungime de pe loc cu 5 cm.

Concluzii şi recomandări. Programul de pregătire tehnică și fizică a fost adecvat din punct de vedere al metodelor și mijloacelor folosite; antrenamentele au avut o bună densitate, intensitatea și volumul lor fiind în creștere. Pentru ca elementele tehnice să fie executate cu rapiditate și corect trebuie să fie combinate cu exerciții care vizează și dezvoltarea calităților motrice. Se recomandă introducerea unui antrenament suplimentar, desfășurat pe un teren cu caracteristici apropiate de cele terenului unde au loc meciurile oficiale, iar celelalte două antrenamente să se desfășoare în aer liber, pe teren cu iarbă sintetică sau naturală.

ANUNŢ DE LANSARE A COMPETIŢIEI PENTRU UN GRANT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Descarcă fișierul

Clinica SC Chiajna Medical Center SRL, cu sediul social în Ilfov, loc. Chiajna, str. Răsăritului, nr 7, cod unic de înregistrare 25189968, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J23/466/2009, reprezentată prin Dr. Baican Mihai, în calitate de Director General, anunţă lansarea competiţiei pentru finanţarea unui grant de cercetare ştiinţifică cu relevanță specifică în domeniul științei antrenamentului fizic și medicinei sportive, la nivelul sportului de performanță.

Prezentare generală

Metodica sportului de performanță contemporan a evoluat impresionant în ultimele două decenii, ajungându-se azi la formula de a te antrena cât mai mult, eficient și cât mai intensiv posibil. Intensele probleme de sănătate ale sportivilor de performanță solicită necesitatea abordării științifice a metodicii de antrenament sportiv, ca zonă de manifestare a excelenței umane.
Tema de cercetare propusă vizează promovarea şi susţinerea cercetării ştiinţifice în domeniul sportului de performanță pe baza cuantificării indicilor fiziologici ai sistemelor cardiovascular și neuromuscular în vederea creării şi dezvoltării cadrului adecvat pentru îmbunătățirea performanțelor sportivilor.
Adaptarea principiilor de antrenament pe baza unor indicatori medicali specifici vor contribui la crearea de noi cunoştinte şi teorii pentru optimizarea performanțelor, creșterea eficientizării în competiții și recuperarea sportivilor. Se vor combina interdisciplinaritatea prin studierea diferitelor metode ştiinţifice, iar abordarea transdisciplinară aduce în interiorul activităţii de cercetare participanţi din mediul academic, medical si sportiv.

REGULAMENT COMPETIȚIE-GRANT CERCETARE ÎN DOMENIUL MEDICINEI SPORTIVE

Scop

Clinica SC Chiajna Medical Center SRL, prin acest tip de proiecte urmăreşte susţinerea şi stimularea activităţii de cercetare ştiinţifică multi/inter/transdisciplinară, în vederea obţinerii de rezultate originale, competitive pe plan naţional şi internaţional, în domeniul performanței, pe baza îmbunătățirii capacității funcționale a organismului sportivilor.

Obiective

Promovarea cercetării medicale sportive în vederea obţinerii de rezultate practice, prin adaptarea principiilor de antrenament general și specific pe baza cuantificării rezultatelor obținute din corelarea parametrilor medicali de efort în sportul de performanță.

Deosebit de utilă pentru aprecierea stadiului de pregătire sportivă, cercetarea urmărește și sesizarea depășirii limitelor de funcționalitate fiziologică a corpului.

Studiu privind noi posibilitati de îmbunătățire a performanțelor sportivilor (hochei pe iarbă, fotbal) prin optimizarea parametrilor cardiovasculari și neuromusculari

Competiţia va fi lansată pe site-ul clinicii.

Calendarul competiţiei

Lansarea competiției 15.01 2018

Perioada competiţiei 15. 01. 2018-20.01. 2018

Ultima zi pentru depunerea aplicaţiilor: 20.01.2018, ora 19

Verificarea eligibilităţii şi evaluarea aplicaţiilor: 21.01.2018-25.01. 2018

Afişarea rezultatelor evaluării aplicaţiilor: 26. 01.2018

Depunerea de contestaţii: 28. 01. 2018 până la ora 12

Validarea rezultatelor competiţiei şi comunicarea rezultatelor 29.01. 2018, după ora 12

Semnarea contractului: 30.01.2018-31.01.2018

Desfăşurarea grantului -durata grantului este de 24-36 luni, cu posibilitatea de prelungire în cazuri excepţionale, până la maximum 12 luni, pentru îndeplinirea criteriului minim de performanţă, fără finanţare suplimentară.

Tema cercetării

CERCETĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA PARAMETRILOR CARDIOVASCULARI ȘI NEUROMUSCULARI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII PERFORMANȚELOR SPORTIVILOR (HOCHEI PE IARBĂ, FOTBAL).

Condiţii de eligibilitate

1. Condiţii de eligibilitate a proiectului

-obiectivele proiectului trebuie să respecte tema generală de cercetare menţionată în regulament

-să fie bazat pe investigaţiile fiziologice ale sportivilor, ca o completare a metodologiei de antrenament sportiv.

2. Condiţii de eligibilitate a directorului de proiect

-să aibă grad didactic (profesor/conferetiar) în domeniul Știința sportului și Educației fizice, cu experiență în sportul de mare performanță

-sa aibă experiență de manager (funcție de conducere) cel puțin 3 ani

-să aibă competenţă profesională dovedită prin deţinerea titlului de doctor în educație fizică și sport de peste 10 ani

-să aibă minim 5 articole de specialitate în conferințe recunoscute ISI, Thomson

-să aibă publicate cel puţin 10 articole de cercetare ştiinţifica în domeniu

-să facă parte din conducerea unei federații sportive (jocuri sportive)

Echipa de cercetare multidisciplinară trebuie să fie constituită din:

-director adjunct, să aibă titlu științific de doctor în domeniul Știința Sportului și Educației Fizice, să aibă specializarea jocuri sportive și experiență în domeniu de peste 3 ani, cel putin 3 publicații știintifice în domeniu;

-coordonator partener, să aibă studii superioare în domeniul Știința Sportului și Educației Fizice, să aibă cel puţin 2 publicaţii științifice, în domeniu;

-membrii echipei-maxim 7: cel puţin unul să fie medic cu specializarea medicină sportivă, un membru chimist sau biochimist, un profesor antrenor cu specializarea jocuri sportive, un psiholog cu experiență în sportul de performanță.

Membrii echipei de proiect trebuie să aibă experienţă în cercetare, de cel puţin 2 ani în domeniu, dovedită prin CV/ lista de publicații.

Dosarul de propunere a proiectului trebuie să includă dovezile pentru existenţa:

-apariţiei lucrărilor cu tematica în domeniul Știința Sportului și Educației Fizice, în reviste ISI/Thomson (conform cerintei)

-resursei umane calificate pentru a derula activitate de cercetare în tema proiectului

– experienței de manager (funcție de conducere)

– functiei de conducere a unei federații sportive

Cheltuielile suportate de Clinica SC Chiajna Medical Center SRL

-cheltuieli de logistică-consumabile de laborator, echipamente mici, cheltuieli materiale şi taxe pentru publicarea articolelor pe tema proiectului.

Modalitatea de depunere a proiectului şi de evaluare

Documentele trebuie depuse atât în format scris (pe suport de hârtie) cât şi pe suport electronic. Directorul de proiect este responsabil de concordanţa între cele două formate ale documentelor (hartie şi electronic). Dosarul cu toate documentele proiectului, având paginile numerotate şi însoţite de un Opis, se va depune la registratura Clinicii SC Chiajna Medical Center SRL, Ilfov, loc. Chiajna, str. 1 Decembrie 1918, nr.211, până la data de 20.01.2018, ora 19.

Dosarele depuse pentru competiţie vor fi deschise în data de 21.01.2018 şi vor fi evaluate pentru:

1. verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi a conformităţii dosarului aplicaţiei cu cerinţele scrise în regulament
2. dosarele eligibile vor fi evaluate din punct de vedere al conţinutului ştiinţific, al impactului în domeniul Știința Sportului și Educației Fizice, al medicinei sportive şi al calităţii şi competenţei resurselor umane. De asemenea, trebuie urmărită respectarea deontologiei cercetării ştiinţifice şi a drepturilor de proprietate intelectuală. Punctajul minim pe care aplicaţia de proiect trebuie să o obţină trebuie să fie de 40 puncte. Aplicaţia care obţine punctajul maxim va fi declarată câștigătoare .

Verificarea conformităţii şi evaluarea fiecărui dosar se va efectua de către o Comisie de trei cadre didactice universitare, cu experienţă în activitatea de cercetare. La verificare, se va respecta confidenţialitatea şi imparţialitatea. Punctajul este calculat prin media aritmetică a celor trei punctaje individuale. Dacă la evaluarea individuală vor fi diferenţe de notare mai mari de 10 puncte, aplicaţia va fi reevaluată individual de toţi membrii comisiei, pentru reducerea decalajului de punctaj.

Documentele aplicaţiei pentru grantul de cercetare trebuie să cuprindă:

1. Cererea de finanţare, conform anexei 1
2. Declaraţia de eligibilitate a directorului de proiect, conform anexei 2
3. Declaraţia de conflict de interese, conform anexei 3
4. Lista echipei proiectului precum şi dovezile competenţelor responsabililor şi membrilor echipei de proiect, conform anexei 4
5. CV directorului de proiect în format Europass, la care se adaugă o lista de lucrări ştiinţifice, precum şi copia lucrărilor care au legătură cu domeniul studiat.